- DIN CULISE - Tot ce am, nu e doar meritul meu



Tot ce am, nu e doar meritul meu

     De multe ori am zis că voi obține toate în viață singură, că nu voi apela la ajutorul nimănui și le voi face pe toate singură. Sunt la început de cale și încet - încet urc pe scara succesului și a realizărilor profesionale. Nu am plătit niciodată nimănui, nu am cumpărat note, examene, carnete de conducere, posturi de muncă și oameni, fapt cu care mă mândresc. Totuși nu pot afirma că am ajuns acolo unde sunt astăzi (deși e abia un început de cale) doar prin propriile forțe.

    Nu pot spune că e doar meritul meu. E și meritul oamenilor dragi care m-au susținut și care mereu m-au motivat și încurajat.  E meritul profesorilor mei, a prietenilor și a oamenilor total străini, dar care mi-au întins o mână de ajutor la momentul oportun. A acelor oameni care își fac timp pentru a se întâlni cu mine și a-mi da un sfat și a-mi zâmbi prietenos. E și meritul oamenilor care mi-au dat o șansă să demonstrez ce pot, dar care mă și ajută să pot tot mai mult și tot mai bine.

      Nu aș fi crezut în mine dacă nu ar fi fost scumpa mea prietenă Mihaela, care e cea mai aprigă susținătoare a mea. Nu aș fi realizat nimic din cele puține, dar totuși realizate, fără de ajutorul mamei mele și fără mândria ei față de mine, fie și tăcută. Nu aș fi fost acolo unde sunt și nu m-aș fi îndrept spre ceea ce mă îndrept, dacă nu aș fi întâlnit obstacolele și greutățile pe care le-am întâlnit. Nu aș fi fost așa cum sunt dacă nu m-ar fi trădat și dezamăgit, oamenii cândva atât de scumpi și dragi mie - e o rană care încă sângerează.

      Mulți mă întreabă ”de ce te-ai căsătorit așa devreme?”. Pentru că dacă nu ar fi fost el, nici eu nu eram așa cum sunt, pentru că lângă el mă simt eu însumi și pentru că el mi-e și tată și frate, soț, prieten și amant. Dacă nu ar fi fost el, nu mai eram cea pe care o cunoașteți (cei ce mă știu).

      Nu putem afirma că tot ceea ce obținem în viață e doar meritul propriu. Nu putem să nu recunoaștem aportul pe care îl aduc oamenii dragi sau din contra, în toate cele ce le realizăm, iar acesta nu se măsoară  în bani, mituire, cumătrism și toate de acest gen. Un enorm ajutor poate fi un sfat prietenesc, un îndemn, o provocare, o motivare, o îmbrățișare sinceră, o tăcere plină de sens.

     Mulțumesc oamenilor care m-au ajutat, conștient sau nu, prin fapte bune sau rele. Le mulțumesc celor care continuă să-mi fie alături și celor care deși au intrat în viața mea de curând, îmi sunt foarte drag și scumpi. E ȘI MERITUL VOSTRU!


Anastasia Popescu

Anastasia Popescu. Un produs Blogger.