duminică, 28 decembrie 2014

- MATERNITATE - Cum un copil îți schimbă viața

Cum un copil îți schimbă viața

foto: arhivă personală

     Zilele trecute www.zugo.md m-a provocat să povestesc despre trei realizări și trei eșecuri ale mele din 2014. Am spus că principala mea realizare, nu numai al anului, dar și a vieții, este faptul că am devenit mamă. Apariția copilului meu în viața mea m-a schimbat mult și îmi dau seama că procesul abia a început. 


     Acum câteva luni eram cea care ziceam că eu niciodată nu o să iau copilul cu noi în pat, eu niciodată nu o să-l legăn, eu niciodată nu o să... Acum câteva luni ziceam că familia nu trebuie să fie prioritară pentru o femeie, deoarece în caz contrat s-ar simți neîmplinită. 

     Acum câteva luni nu intuiam că nimic în lume nu v-a mai putea să-mi dea aceeași senzație de împlinire și realizare decât zâmbetul copilului meu. Nu-mi dădeam seama că toate cărțile pe care le-am citit, cu teoriile lor despre cum e „corect”, nu iau în calcul instinctul și dragostea maternă, individualitatea copilului tău și necesitățile lui și ale tale ca mamă. În nici o carte nu găsești răspunsuri la toate întrebările tale legate de cum să-ți crești copilul. Nimeni nu e în măsură să-ți dea sfaturi despre cum să o faci, mai ales atâta timp cât nu le ceri. În general sfaturile legate de familie, copii, viață personală, sunt ca cheile. Cineva îți întinde o cheie și insistă să-ți descui cu ea ușa; tu îi spui că nu vine în broască, iar acel cineva susține că nu poate fi adevărat,  pentru că el/ea tocmai cu această cheie și-a descuiat ușa.

     În maternitate principala regulă este „niciodată nu spune niciodată”, mai ales atâta timp cât nu ai copii și nu știi cu ce se „mănâncă” toată chestia aceasta. Tot eu eram cea care ziceam că o să alăptez până la jumătate de an, căci e urât să stea un copil mai mare la sân și nu vreau să-mi terfelesc sânii. Acum îmi doresc să-mi alăptez copilul măcar până la un an jumate, ideal ar fi până la doi. Acum nu-mi pare nimic mai frumos decât imaginea unei mame care își alăptează pruncul și nimic mai duios decât legătura dintre mamă și copil creată de acest proces. Nu-mi mai pasă cum îmi vor arăta sânii după, pentru că aceasta este adevărata lor menire, nu decolteurile.

     Marea carieristă din mine a cedat și acum deși nu-mi doresc să mă limitez la profesia de mamă și primesc o satisfacție enormă atunci când lucrez, înțeleg că marea mea investiție e copilul meu și marele meu scop în viață este să cresc din el un om adevărat, nu să-l neglijez în favoarea proiecte profesionale. Eu cred că aceste două lucruri pot frumos și fructuos coexista. 

     Până acum mă uitam la femeile cu copii și ziceam în sinea mea „câte ele pierd...”. Acum mă uit spre cele care nu sunt mame și zic „ele nici nu își dau seama câte au de pierdut!”.

     Copilul meu mi-a schimbat mult viața, dar mai ales modul de gândire. M-a făcut să mă simt integră, m-a ajutat să scap de regretul unei copilării neîmplinite, m-a făcut să mă simt mamă, femeie și într-un final să mă simt matură. Copilul meu mi-a dat mai multe decât mi-aș fi putut eu imagina. 

     Cosmin al meu mi-a arătat cât de frumoasă poate fi viața, m-a învățat că noțiune de „familie” e incompletă dacă nu există copii, că niciodată nu ar trebui „să zic hop, până nu am sărit” și că nimeni nu poate cunoaște acest mic omuleț mai bine decât eu - mama lui, de aceea nimeni nu poate ști mai bine decât mine și tatăl lui cum să-l creștem și cum să fim fericiți în sânul familiei noastre.

     Da, un copil îți schimbă viața și te schimbă pe tine ca om la 360 de grade. Tot în interviul pentru zugo.md ziceam și acum confirm, DACĂ VREȚI SENZAȚII TARI, FACEȚI COPII! :)